Publicatii

I. Termeni si expresii 
Pentru a putea intelege mai bine fenomenul insolventei, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

I.1 Insolventa
Insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:

- insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori; 
- insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei.

I.2 Debitorul
Debitorul este persoana fizica sau juridica de drept privat care face parte din una dintre urmatoarele categorii: societati comerciale, societati cooperative, organizatii cooperatiste, societati agricole, grupuri de interes economic, orice alta persoana de drept privat care desfasoara si activitati economice, comercianti, persoane fizice actionand individual, asociatii familiale, al carei patrimoniu este in stare de insolventa.

I.3 Averea debitorului
Averea debitorului reprezinta totalitatea bunurilor si drepturilor sale patrimoniale - inclusiv cele dobandite in cursul procedurii insolventei, care pot face obiectul executarii silite, in conditiile reglementate de Codul de procedura civila.

I.4 Creditorul
Prin creditor se intelege persoana fizica sau juridica ce detine un drept de creanta asupra averii debitorului si care a solicitat, in mod expres, instantei sa ii fie inregistrata creanta in tabelul definitiv de creante sau in tabelul definitiv consolidat de creante si care poate face dovada creantei sale fata de patrimoniul debitorului, in conditiile prezentei legi.

Au calitatea de creditor, fara a depune personal declaratiile de creanta, salariatii debitorului.
Creditorul indreptatit sa participe la procedura insolventei este acel creditor care a formulat si i-a fost admisa, total sau in parte, o cerere de inregistrare a creantei sale pe tabelul definitiv al creantelor contra debitorului si care are dreptul de a participa si de a vota in adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciara admis de judecatorul-sindic, de a fi desemnat in calitate de membru al comitetului creditorilor, de a participa la distributiile de fonduri rezultate din reorganizarea judiciara a debitorului sau din lichidarea averii debitorului, de a fi informat ori notificat cu privire la desfasurarea procedurii si de a participa la orice alta procedura reglementata de prezenta lege.

I.5 Administratorul judiciar
Administratorul judiciar este persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnat sa exercite atributiile prevazute la art. 20 din Legea in materie in perioada de observatie si pe durata procedurii de reorganizare.

I.6 Lichidatorul
Lichidatorul este persoana fizica sau juridica, practician in insolventa,autorizat in conditiile legii, desemnat sa conduca activitatea debitorului si sa exercite atributiile prevazute la art. 25 din Lege in cadrul procedurii falimentului, atat in procedura generala, cat si in cea simplificata;

Sediul materiei
Sediul materiei se regaseste in Capitolul IV al Legii nr.85/2006 art.138- 142. Potrivit Art. 138 din Lege (1) La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte:

a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane;

b) au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;

c) au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana juridica la incetarea de plati;

d) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea;

e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in mod fictiv pasivul acesteia;

f) au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul intarzierii incetarii de plati;

g) in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori. (2) Aplicarea dispozitiilor alin. (1) nu inlatura aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infractiuni. (3) Comitetul creditorilor poate cere judecatorului-sindic sa fie autorizatsa introduca actiunea prevazuta la alin. (1), daca administratorul judiciar sau lichidatorul a omis sa indice, in raportul sau asupra cauzelor insolventei, persoanele culpabile de starea de insolventa a patrimoniului debitorului persoana juridica ori daca acesta a omis sa formuleze actiunea prevazuta la alin. (1) si raspunderea persoanelor la care se refera alin. (1) ameninta sa se prescrie. (4) In caz de pluralitate, raspunderea persoanelor prevazute la alin. (1) este solidara, cu coditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul ori in care audetinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa. Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, sau opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii ”.Cu privire la natura juridica a actiunii in raspundere, de-a lungul timpului au existat numeroase dezbateri doctrinare care s-au finalizat prin plasarea naturii juridice a acestei actiuni fie in sfera raspunderii civile delictuale, fie in aceea a raspunderii contractuale, in functie de izvorul obligatiei incalcate.

In opinia mea, natura juridica a raspunderii reglementata de Legea nr.85/2006 privind procedura insolventei este o raspundere civila delictuala speciala, cu toate consecintele ce decurg din aceasta calificare, ce contine elemente derogatorii de la dreptul comun al raspunderii delictuale.

Fiind vorba despre o raspundere civila delictuala, conditiile atragerii raspunderii sunt cele din dreptul comun.

III. Persoanele care pot formula actiuni in raspundere

III.1 Administratorul/ Lichidatorul judiciar
In exercitarea atributiilor sale, administratorul judiciar va efectua oanaliza detaliata a activului si pasivului debitoarei si a documentelor aferente, in vederea stabilirii cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila si asupra existentei premiselor angajarii raspunderii acestora, in conditiile art. 138 din Lege. Acesta va putea stabili daca activitatea manageriala a fost defectuoasa si daca exista persoane a caror activitate a contribuit la ajungerea societatii in stare de insolventa in sensul art. 138.In functie de faza in care se afla procedura prevazuta de Legea nr.85/2006 calitatea procesuala activa pentru introducerea actiunii prevazute de art.138 din lege apartine administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar.Legea acorda calitate procesuala activa si comitetului creditorilor insa cu respectarea unor anumite conditii.

III.2 Comitetul creditorilor
Pe langa administratorul judiciar, legea mai acorda calitate procesualaactiva si comitetului creditorilor (art.138 alin.3). Inainte de formularea actiunii in raspundere propriu-zise, comitetulcreditorilor va parcurge in mod obligatoriu procedura autorizarii prealabile de catre judecatorul-sindic, care va verifica daca sunt indeplinite, cumulativ, doua conditii esentiale: pe de o parte daca administratorul/ lichidatorul judiciar a omis fie sa indice in raportul asupra cauzelor insolventei persoanele culpabile de starea de insolventa a debitorului, fie sa introduca actiunea in raspundere iar pe de alta parte daca actiunea in raspunderea persoanelor mentionate la art.138 alin.1 ameninta sa se prescrie.

III.3 Alte persoane
Daca nici administratorul/ lichidatorul judiciar si nici comitetul creditorilornu au promovat actiunea in raspundere, nici o alta persoana nu ar putea sa o introduca, pentru ca legea nu prevede in mod expres acest lucru.

IV. Persoanele care pot fi raspunzatoare pentru aducerea societatii in stare de insolventa
Administratorul judiciar sau lichidatorul, dupa caz, prin rapoartele sale, va analiza oportunitatea angajarii raspunderii personale patrimoniale a membrilor organelor de conducere ale debitorului prin raportare la toate faptele enumerate de art. 138 din lege. Acesta va analiza atat conduita fostilor membri ai organelor de conducere ale societatii debitoare si/sau a oricarei alte persoane care ar fi putut contribui prin faptele sale la ajungerea debitorului in stare de insolventa, cat si circumstantele economico-financiare cu care societatea debitoare s-a confruntat.

Aceasta analiza va cuprinde cel putin perioada „suspecta” de 3 ani anteriori deschiderii procedurii insolventei, in care se poate cere anularea actelor si transferurilor patrimoniale frauduloase, in conditiile legii. Pentru ca judecatorul sindic sa poata pronunta o hotarare prin care sadispuna antrenarea raspunderii membrilor organelor de conducere si de supraveghere si/sau a altor persoane care prin activitatea lor au contribuit la ajungerea persoanei juridice in stare de insolventa, acesta trebuie sa fie sesizat in acest sens de administratorul judiciar/lichidator sau comitetul creditorilor. 

Pentu a putea fi antrenata raspunderea patrimoniala a acestor persoane la plata unei plati din pasivul societatii debitoare, este necesara dovedirea contitiei principale, aceea ca respectiva persoana sa fi fost membru al organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, urmata apoi de probarea savarsirii uneia din faptele comisive sau omisive enumerate limitativ la art.138 alin.1, lit. a-g din legea speciala in materie.

In privinta persoanelor care ar putea fi trase la raspundere pentru ajungerea societatii in stare de insolventa, acestea pot fi:

Administratorii debitorului, actionand individual sau in cadrul unuiconsiliu de administratie, in baza atributiilor de reprezentare si gestionare, conform art. 70 si 71 din Legea nr. 31/1990, republicata.

Directorii executivi ai debitorului in virtutea atributiilor lor de a executa operatiunile societatii, conform art. 152 din Legea nr. 31/1990, republicata, chiar daca ar exista o conventie contrara si mandatul lor rezulta dintr-un contract de munca.

Cenzorii debitorului, care, desi nu fac parte din organele de conducere propriu-zise, au atributii de supraveghere a gestiunii, verificarea intocmirii si tinerii evidentelor contabile si de a controla inopinat gestionarea lichiditatilor societatii, conform art. 163 din Legea nr. 31/1990, republicata. 

Orice alta persoana care a contribuit prin savarsirea faptelor prevazute laart. 138 alin. (1) lit. a)– g), la ajungerea debitorului in incetare de plati – de exemplu administratorul de fapt care desfasoara activitati specifice functiilor de conducere si control, fara a fi insa respectate conditiile de forma prevazute de lege pentru intrarea in aceasta functie.

V. Fapte pentru savarsirea carora se poate antrena raspunderea patrimoniala
Asa cum am aratat mai sus, faptele prevazute de art. 138 alin. (1) lit. a)-g) pot antrena raspunderea patrimoniala a membrilor organelor de conducere ale societatii debitoare si/sau a oricarei alte persoane care ar fi putut contribui prin faptele sale la ajungerea debitorului in stare de insolventa daca:

a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane.
Aceasta activitate presupune savarsirea acelor faptele ilicite prin care se deturneaza utilizarea bunurilor si fondurilor banesti ale societatii de la scopul lor firesc, intr-o utilizare frauduloasa, respectiv in interes propriu sau in interesul unei terte persoane. Putem enumera cu titlu de exemplu urmatoarele fapte ilicite: incheierea unui contract de inchiriere referitor la un bun al persoanei juridice cu plata unei chirii reduse sub pretul pietei, fara sa existe pentru acest fapt motive justificative, plata unor dividende fictive, dobandirea repetata a actiunilor apartinand unei alte societati sau bunuri ale acesteia peste pretul pietei, fara ca pentru aceasta sa existe motive serioase.

b) au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea persoaneijuridice;
Prin efectuarea unor acte in interes personal sub acoperirea persoaneijuridice intelegem efectuarea acelor fapte ilicite prin care patrimoniul societatii este folosit in scopul obtinerii de beneficii in interes propriu, si nu in interesul societatii. Intra in aceasta categorie de fapte: obtinerea unui imprumut bancar, decatre unul dintre membrii organelor de conducere si/sau de catre alte persoane, in folosul propriu, pentru care s-a garantat cu bunurile societatii, efectuarea unor acte de comert in interes propriu, a caror executare a fost garantata cu bunurile societatii.

c) au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea,in mod vadit, persoana juridica la incetarea de plati;
Prin dispunerea de a continua in interes personal efectuarea unor activitati comerciale care duceau in mod vadit la starea de insolventa, se intelege acel ansamblu de activitati care, desi sunt vadit prejudiciabile, din punct de vedere financiar, pentru patrimoniul societatii, sunt continuate in mod constient si voit de membrii organelor de conducere, cu scopul de a obtine castiguri personale. Intra in aceasta categorie fapte precum: incheierea unui contract cu unuldintre membrii organelor de conducere sau cu o ruda apropiata a acesteia ori cu o societate controlata de una dintre aceste persoane in care prestatia acesteia din urma este vadit disproportionata fata de prestatiile societatii la care persoana responsabila este membru al organelor de conducere.

d) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea. Prin fapte de tinere a unei contabilitati fictive, dosirea unor documentecontabile sau netinerea contabilitatii in conformitate cu prevederile legale se intelege savarsirea acelor fapte ilicite prin care se incalca reglementarile imperative ale Legii contabilitatii, indiferent daca acestea reprezinta infractiuni, contraventii sau simple delicte civile.
Astfel, insusi faptul nedepunerii de catre debitor a actelor contabile, conform art. 33 din lege, creeaza o prezumtie relativa a netinerii contabilitatii in conformitate cu legea si a legaturii de cauzalitate dintre aceasta fapta si ajungerea societatii in incetare de plati. Intrucat legea contabilitatii nu permite nici unei societati comerciale sa nu aiba o contabilitate, lipsa totala a actelor contabile este echivalenta cu netinerea actelor contabile conform cu legea.
Culpa administratorului pentru netinerea contabilitatii, in conformitate culegea, este prezumata, iar in ceea ce priveste raportul de cauzalitate, in situatia inexistentei oricarei evidente contabile, este evident, deoarece nu se poate urmari situatia intrarilor si iesirilor din patrimoniul societatii, si nici in ce masura capitalul social cu care porneste afacerea este folosit in scop comercial si pentru obtinerea unui profit.
In lipsa oricarei evidente contabile, precum si a actelor justificative care arfi trebuit sa constituie temei pentru inregistrarea contabila, este firesc ca activitatea comerciala desfasurata sa conduca la falimentul societatii, astfel incat cererea creditoarei privind atragerea raspunderii administratorului, in temeiul art.124 lit. d din Legea nr. 64/1995, a fost considerata intemeiata.

e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in mod fictiv pasivul acesteia;
Prin faptele de deturnare sau ascundere a unei parti din activul persoaneijuridice putem intelege acele fapte ilicite de natura contabila prin care o parte a activului sau anumite bunuri individual determinate sunt deturnate de la destinatia lor normala ori sunt ascunse tertilor. Intra in aceasta categorie faptele ilicite, prin care se realizeaza disparitia unor acte contabile justificative, falsificarea unor acte contabile in sensul modificarii destinatiei bunului sau al naturii bunului intrat in patrimoniul societatii etc. Prin marirea, in mod fictiv, a pasivului intelegem orice fapte ilicite de natura contabila prin care se mareste in mod fictiv pasivul patrimonial al persoanei juridice. Intra in aceasta categorie de fapte ilicite: falsificarea registrelor contabile prin introducerea unor obligatii inexistente sau pastrarea unor datorii deja platite.

f) au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul intarzierii incetarii de plati;
Prin faptele de folosire a unor mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul intarzierii incetarii de plati, intelegem savarsirea acelor fapte prin care membrii organelor de conducere, in vederea evitarii sau amanarii declansarii procedurii insolventei, folosesc mijloace in care prestatia societatii conduse de acestia este in mod vadit disproportionat de mare fata de cea oferita in schimb.

Cu titlu de exemplu, intra in aceasta categorie de fapte ilicite orice imprumut de sume contractat in conditii mai oneroase decat conditiile pietei (de exemplu la o dobanda mult mai ridicata decat cea de pe piata).

g) in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori. Aceasta categorie de fapte ilicite include ansamblul faptelor prin care membrii organelor de conducere, in luna precedenta ajungerii societatii debitoare in stare de insolventa, platind sau dispunand plata cu preferinta a unui creditor, au creat in dauna celorlalti creditori un dezavantaj. De asemenea, legea prevede ca atragerea raspunderii pentru una dintre faptele enumerate, nu exclude aplicarea legii penale pentru faptele care intrunesc si elemenetele constitutive ale unei infractiuni.Sesizarea organelor de cercetare penala in legatura cu infractiunile prevazute de art.143-147 se face de catre judecatorul-sindic, potrivit art.11 alin.1 lit.g) teza finala din Legea nr.85/2006.

VI. Conditiile necesare admiterii cererii pentru atragerea raspunderii patrimoniale 
Persoanele intreptatile de lege sa formuleze cererea de antrenare a raspunderii patrimoniale trebuie sa dovedeasca conditiile intrunirii elementelor raspunderii civile delictuale respectiv prejudiciul, fapta ilicita, raportul de cauzalitate intre prejudiciu si fapta ilicita si vinovatia.

Prejudiciul consta, pentru creditori, in ajungerea societatii in stare deinsolventa, respectiv in lipsa sumelor disponibile pentru plata obligatiilor exigibile catre acestia. Aceasta stare de fapt si de drept este prejudiciabila pentru creditori, intrucat, de regula, aceasta presupune nu doar imposibilitatea temporara de plata a creantelor, ci, asa cum a rezultat din practica procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului, si imposibilitatea de satisfacere integrala a respectivelor creante.

Raportat la fapta ilicita, doctrina este unanima in aprecierea caracterului limitativ al enumerarii cuprinse in art. 138 alin. (1), legiuitorul stabilind in mod expres si exclusiv categoriile de fapte ilicite pentru care membrii organelor de 643 conducere ale persoanei juridice si/sau alte persoane care au contribuit la ajungerea persoanei juridice in stare de insolventa pot fi trase la raspundere.

Raspunderea patrimoniala a membrilor organelor de conducere si/sau a altor persoane care au contribuit la ajungerea persoanei juridice in stare de insolventa nu poate fi angajata fara a exista o legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita savarsita de persoanele vizate si prejudiciul produs, respectiv ajungerea societatii in stare de insolventa.

Drept urmare, toate actele efectuate/savarsite de membrii organelor de conducere si/sau de orice alta persoana prin intermediul carora acestia “au contribuit” la ajungerea persoanei juridice in stare de insolventa, indiferent daca acestea reprezinta o cauza directa a prejudiciului sau doar o conditie prilej pentru savarsirea faptei ilicite, sunt susceptibile de a conduce la aplicarea prevederilor art. 138 alin. (1), si aceasta, cu atat mai mult cu cat termenul prevazut in textul legii este “a contribui”, si nu cel de “a cauza” (starea de insolventa).In cazul in care cererea de antrenare a raspunderii este admisa,dispozitivul hotararii pronuntate de catre judecatorul-sindic va trebui sa contina mentiuni referitoare deopotriva la persoanele carora le este imputabila ajungerea persoanei juridice in stare de insolventa, faptele care au determinat, au concurat si/sau au contribuit la starea de insolventa, precum si masura (procentul) in care persoanele responsabile vor fi obligate sa repare prejudiciul cauzat si sa suporte o parte sau intreg pasivul neachitat.

Trebuie sa mentionez faptul ca, membrii organelor de conducere nuraspund pentru o simpla incapacitate manageriala, ci pentru savarsirea unor fapte cu caracter ilicit, urmarind de regula deturnarea activitatii de la realizarea scopului pentru care a luat fiinta societatea si satisfacerea unui interes personal sau a unui tert, astfel ca in practica exista tendinta de a califica aceasta forma a raspunderii ca avand caracter delictual in toate situatiile. De asemenea, daca suntem in prezenta unei fapte ilicite care a creat un prejudiciu nesemnificativ fata de cifra de afaceri a debitorului si de la care a trecut suficient de mult timp incat se poate aprecia ca nu a avut nici o influenta asupra declansarii procedurii de insolventa, nu se poate pune in discutie atragerea raspunderii patrimoniale a membrilor de conducere.

Ca alternativa, se poate apela la forma de raspundere civila delictuala generala in baza Legii nr. 31/1990. Administratorul judiciar/lichidatorul va analiza de asemenea existentalegaturii de cauzalitate intre eventuala fapta a persoanei care facea parte din organele de conducere ale debitorului si starea de insolventa in care acesta a ajuns. Sunt indeplinite conditiile atragerii raspunderii nu numai atunci cand savarsirea faptei a constituit o conditie determinanta a ajungerii debitorului in incetare de plati, ci si atunci cand a constituit numai o conditie favorizanta.

Bibliografie

„Manual de bune practici”, Ministerul Justitiei, 2006, pag.16

Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 359 din 21/04/2006

I.Turcu. Falimentul. Noua Procedura.Tratat, Edit.Lumina Lex, 2003, pag.400; Stanciu D Carpenaru, V.Nemes, M.A.Hotca.Noua lege a insolventei.Legea nr.85/2006.Comentarii pe articole, Edit.Hamangiu, 2006, pag.324-325

C Statescu.C. Barsan.Drept Civil.Teoria Generala a Obligatiilor, Editura ALL, 1993, pag.129.