Publicatii


OPERATIUNILE DE LEASING IN ROMANIA, Av. Nicoleta Munteanu


I. Leasing-ul si operatiunile de leasing

In conditiile in care mediul concurential din tara noastra devine tot mai aspru, viteza de reactie a societatilor la schimbarile din mediul extern este vitala. Leasing-ul, prin operativitatea sa satisface in intervale de timp foarte scurte nevoia de fonduri pentru investitii a agentilor economici. De asemenea, prin leasing, agentii economici evita procedurile complicate ale contractarii de credite bancare, proceduri care presupun imobilizarea unor elemente din patrimoniul societatii sau cel privat pentru constituirea de garantii. Finantarea prin leasing are ca principala caracteristica flexibilitatea, adica posibilitatea de a se adapta fiecarui plan de investitii.

I.1 Operatiunile de leasing

Operatiunile de leasing sunt acele operatiuni prin care o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este celeilalte parti, denumita utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale.
Utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului inainte de sfarsitul perioadei de leasing, daca partile convin astfel si daca utilizatorul achita toate obligatiile asumate prin contract[1].
Operatiunile de leasing pot avea ca obiect bunuri imobile, precum si bunuri mobile de folosinta indelungata, aflate in circuitul civil, cu exceptia inregistrarilor pe banda audio si video, a pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor si a drepturilor de autor.

I.2 Valoarea reziduala si rata de leasing

Pentru a putea intelege mai bine operatiunile de leasing, trebuie sa cunoastem semnificatiile termenilor si expresiilor folositi in acest mecanism financiar.

In primul rand, valoarea de intrare reprezinta acea valoarea la care a fost achizitionat bunul de catre finantator, adica costul de achizitie.
Valoare totala reprezinta valoarea totala a ratelor de leasing la care se adauga valoarea reziduala iar valoare reziduala este valoarea la care, la expirarea contractului de leasing, se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului catre utilizator.
Rata de leasing reprezinta, in cazul leasingului financiar, cota-parte din valoarea de intrare a bunului si a dobanzii de leasing.
Dobanda de leasing reprezinta rata medie a dobanzii bancare pe piata romaneasca. In cazul leasingului operational, rata de leasing reprezinta cota de amortizare calculata in conformitate cu actele normative in vigoare si un beneficiu stabilit de partile contractante.

I.3 Societatile de leasing si Institutiile financiare nebancare

In cadrul unei operatiuni de leasing finantator poate fi o societate de leasing, persoana juridica romana sau straina. Calitatea de utilizator o poate avea orice persoana fizica sau juridica, romana sau straina.

Societatile de leasing sunt societati comerciale care au in obiectul de activitate desfasurarea operatiunilor de leasing si un capital social minim, subscris si varsat integral la infiintare, de 500 milioane lei, se infiinteaza si functioneaza potrivit Legii nr. 31/1990, republicata.

Potrivit Ordonantei de Guvern nr. 51/1997 pentru efectuarea unei operatiuni de leasing orice persoana fizica sau juridica va formula unei societati de leasing o oferta ferma, insotita de lista cuprinzand bunurile care vor constitui obiectul contractului de leasing, precum si de acte din care sa rezulte situatia sa financiara.

In cadrul operatiunilor de leasing utilizatorul are dreptul de a-si alege, cu acordul societatii de leasing, furnizorul, precum si societatea care va asigura bunul.

Institutiile financiare nebancare sunt persoane juridice constituite cu scopul de a desfasura, cu titlu profesional, activitati de creditare incluzand si leasingul financiar. Surse lor de finantare provin din resurse proprii sau imprumutate de la institutii de credit, de la alte institutii financiare sau, dupa caz, din alte surse prevazute in legi speciale. Institutiile financiare nebancare pot executa si ele operatiuni de leasing in anumite conditii stabilite de normele Bancii Nationale a Romaniei.

Institutiile financiare nebancare au obligatia de a se constitui ca societati comerciale pe actiuni. Organizarea si functionarea acestora este reglementata de Ordonanta de Guvern nr. 28/2006 si Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si, dupa caz, de alte legi speciale in materie.

In momentul indeplinirii criteriilor prevazute prin reglementarile emise de Banca Nationala a Romaniei, institutiile financiare nebancare vor fi inscrise in mod automat in Registrul special si vor fi supuse supravegherii Bancii Nationale a Romaniei[2].

Reglementarile Ordonantei de Guvern nr. 28/2006 completeaza ordonanta cu privire la operatiile de leasing.

II. Formele legale de leasing

II. 1 Leasing-ul financiar

Leasingul financiar este leasingul prin care se transfera utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului la expirarea contractului sau prin care cel putin locatorul/ finantatorul isi asuma o promisiune unilaterala de vanzare al carei beneficiar este utilizatorul; potrivit legii, leasingul financiar indeplineste una sau mai multe din urmatoarele conditii:

  1. riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul incheierii contractului de leasing;
  2. partile au prevazut expres ca la expirarea contractului de leasing se transfera utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului;
  3. utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului, iar pretul de cumparare va reprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare (piata) pe care acesta o are la data la care optiunea poate fi exprimata;
  4. perioada de folosire a bunului in sistem de leasing acopera cel putin 75% din durata normata de utilizare a bunului, chiar daca in final dreptul de proprietate nu este transferat;

II.2 Leasing-ul operational

Leasing operational este operatiunea de leasing care nu indeplineste nici una dintre conditiile prevazute mai sus, apropiindu-se astfel, din punct de vedere al naturii juridice, de locatiune.

III. Contractul de leasing

III.1 Conditii

Contractul de leasing este un contract numit (fiind reglementat de lege), bilateral (dand nastere la obligatii in sarcina ambelor parti contractante), oneros (ambele parti urmarind avantaje patrimoniale prin incheierea sa), consensual (fiind incheiat prin simplul acord de vointa al partilor), cu executare succesiva (efectele sale producandu-se intr-un anumit interval de timp, care este de esenta contractului si care nu poate fi mai mic de un an). Contractul de leasing constituie, potrivit art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997, titlu executoriu, daca utilizatorul nu preda bunul la sfarsitul perioadei de leasing (cu exceptia cazului in care a formulat optiunea cumpararii bunului sau a prelungirii contractului) sau in cazul rezilierii contractului din culpa exclusiva a utilizatorului.

Contractul de leasing trebuie sa cuprinda, potrivit art. 6 din Ordonanta Guvernului nr.51/1997, clauze privitoare cel putin la: partile contractante (locatorul/finantatorul si utilizatorul); descrierea exacta a bunului care face obiectul contractului; valoarea ratelor de leasing si termenul de plata a acestora; perioada de utilizare in sistem de leasing a bunului; clauza privind obligatia asigurarii bunului.

Contractul de leasing financiar trebuie sa cuprinda, pe langa elementele prevazute mai sus valoarea initiala a bunului si clauza privind dreptul de optiune al utilizatorului cu privire la cumpararea bunului si la conditiile in care acesta poate fi exercitat.

Contractul de leasing nu se poate incheia pe un termen mai mic de un an. In cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, in timp ce in cazul leasingului operational, locatorul are aceasta calitate[3].

Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de catre utilizator, in cazul leasingului financiar, si de catre locator, in cazul leasingului operational, cheltuielile fiind deductibile, potrivit

In cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobanda, iar in cazul leasingului operational locatarul deduce chiria (rata de leasing).

III.2 Drepturile si obligatiilor parti lor in cadrul contractului de leasing

In cadrul unei operatiuni de leasing locatorul/ finantatorul se obliga

a)   sa respecte dreptul utilizatorului de a alege furnizorul potrivit necesitatilor;

b)  sa incheie contract de vanzare-cumparare cu furnizorul desemnat de utilizator, in conditiile expres formulate de catre acesta;

c)   sa incheie contract de leasing cu utilizatorul si sa transmita acestuia, in temeiul contractului de leasing, toate drepturile derivand din contractul de vanzare-cumparare, cu exceptia dreptului de dispozitie;

d)  sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului, care consta in posibilitatea de a opta pentru prelungirea contractului sau pentru achizitionarea ori restituirea bunului;

e)   sa ii garanteze utilizatorului folosinta linistita a bunului, in conditiile in care acesta a respectat toate clauzele contractuale;

f) sa asigure, printr-o societate de asigurare, bunurile oferite in leasing;

Utilizatorul se obliga in cadrul unei operatiuni de leasing :

a)   sa efectueze receptia si sa primeasca bunul la termenul stipulat in contractul de leasing;

b)  sa exploateze bunul conform instructiunilor elaborate de catre furnizor si sa asigure instruirea personalului desemnat sa il exploateze;

c)   sa nu greveze de sarcini bunul care face obiectul contractului de leasing fara acordul finantatorului;

d)  sa efectueze platile cu titlu de rata de leasing in cuantumul valoric stabilit si la termenele prevazute in contractul de leasing;

e)   sa suporte cheltuielile de intretinere si alte cheltuieli care decurg din contractul de leasing, sa isi asume pentru intreaga perioada a contractului, in lipsa unei stipulatii contrare, totalitatea obligatiilor care decurg din folosirea bunului direct sau prin prepusii sai, inclusiv riscul pierderii, distrugerii sau avarierii bunului utilizat, din cauze fortuite[4], si continuitatea platilor cu titlu de rata de leasing pana la achitarea integrala a valorii contractului de leasing, sa permita finantatorului verificarea periodica a starii si a modului de exploatare a bunului care face obiectul contractului de leasing, sa il informeze pe finantator, in timp util, despre orice tulburare a dreptului de proprietate, venita din partea unui tert, sa nu aduca modificari bunului fara acordul finantatorului, sa restituie bunul in conformitate cu prevederile contractului de leasing. In temeiul contractului de leasing utilizatorul are dreptul de actiune directa asupra furnizorului, in cazul reclamatiilor privind livrarea, calitatea, asistenta tehnica, service-ul necesar in perioada de garantie si postgarantie si de a exercita actiunile posesorii fata de terti.

Daca utilizatorul se afla in insolventa in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 85/2006, drepturile reale ale finantatorului asupra bunului utilizat in baza unui contract de leasing sunt opozabile judecatorului-sindic.

Daca utilizatorul se afla in dizolvare si/sau lichidare, dispozitiile la care am facut referire mai sus se aplica si lichidatorului numit potrivit Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale, republicata.

III.3 Raspunderea partilor

In cazul in care utilizatorul refuza sa primeasca bunul la termenul stipulat in contractul de leasing sau daca se afla in stare de insolventa, societatea de leasing are dreptul de a rezilia unilateral contractul de leasing cu daune-interese. In acest caz, finantatorul nu raspunde daca bunul care face obiectul contractului de leasing nu este livrat utilizatorului. In cazul in care utilizatorul nu executa obligatia de plata a ratei de leasing timp de doua luni consecutive, finantatorul are dreptul de a rezilia contractul de scadente, cu daune-interese, daca in contract nu se prevede altfel.

Daca finantatorul nu respecta dreptul de optiune al utilizatorului, acesta datoreaza daune-interese in cuantum egal cu valoarea reziduala a bunului sau cu valoarea sa de circulatie, calculata la data expirarii contractului de leasing. Daca in timpul derularii contractului de leasing finantatorul vinde bunul care face obiectul contractului unui alt finantator, noul finantator este legat de aceleasi obligatii contractuale ca si vanzatorul, care ramane garant al indeplinirii obligatiilor fata de utilizator.

Din momentul incheierii contractului de leasing si pana la expirarea acestuia si reintrarea in posesia bunului finantatorul este exonerat de orice raspundere fata de terti pentru prejudiciile provocate prin folosinta bunului de catre utilizator.

IV. Publicitatea operatiunilor de leasing

Legea instituie obligativitatea indeplinirii unor formalitati de publicitate a contractului de leasing, intrucat dreptul de folosinta nascut din contract se apropie, ca natura juridica, de drepturile reale. Formalitatile de publicitate difera in functie de natura bunului care constituie obiectul contractului.

In cazul in care contractul de leasing are ca obiect un bun imobil, partile sunt obligate sa indeplineasca formalitatile de publicitate imobiliara prevazute de lege.

Daca obiect al contractului este un bun mobil, publicitatea se va efectua prin intermediul Arhivei Electronice a Garantiilor Reale Mobiliare, potrivit dispozitiilor Legii nr. 99/1999.

Ordonanta de Guvern nr.51/1997 se aplica si in situatia in care o persoana juridica isi vinde echipamentul industrial unei societati de leasing, pentru a-l utiliza in sistem de leasing, cu obligatia de rascumparare.

Echipamentul industrial sau constructiile pot fi utilizate in sistem de leasing de catre mai multe societati comerciale, daca intre acestea s-a incheiat un contract in scopul realizarii unei investitii sau al folosintei lor comune.

Societatile de leasing care perfecteaza un contract de leasing avand ca obiect utilizarea unei constructii sau realizarea si utilizarea unei constructii pot dobandi atat dreptul de folosinta sau de achizitie a terenului pe care se efectueaza lucrarea de catre antreprenor cat si dreptul irevocabil de achizitie a constructiei la expirarea contractului de leasing.

Veniturile obtinute de nerezidenti sub forma de dobanda sau de redeventa (rata de leasing), stabilita de partile contractante, in cazul contractelor de leasing financiar sau operational, se impun in Romania prin retinere la sursa, potrivit prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri sau ale legislatiei interne, dupa caz.

In cazul contractelor de leasing operational incheiate cu persoane nerezidente, redeventa inseamna beneficiul stabilit de parti sau toata cota de leasing (rata de leasing), daca prin contract nu se identifica partea de beneficiu. Cheltuielile de asigurare a bunului care face obiectul unui contract de leasing sunt deductibile fiscal de catre partea obligata prin contract sa plateasca primele de asigurare.

Bunurile mobile care sunt introduse in tara de catre utilizatori, persoane fizice sau juridice romane, in baza unor contracte de leasing incheiate cu societati de leasing, persoane juridice straine, se incadreaza in regimul vamal de admitere temporara, pe toata durata contractului de leasing, cu exonerarea totala de la obligatia de plata a sumelor aferente drepturilor de import, inclusiv a garantiilor vamale.

Bunurile mobile care sunt introduse in tara de societatile de leasing, persoane juridice romane, in baza unor contracte de leasing incheiate cu utilizatori, persoane fizice sau juridice romane, se incadreaza in regimul vamal de import, cu exceptarea de la plata a sumelor aferente tuturor drepturilor de import.

In cazul in care utilizatorul, din vina societatii de leasing sau a furnizorului, nu si-a exercitat dreptul de optiune prevazut in contract, privind prelungirea termenului de leasing sau achizitia bunului, iar bunul nu a fost restituit, utilizatorul este obligat sa plateasca taxele vamale la valoarea reziduala a bunului, care nu poate fi mai mica de 20% din valoarea de intrare a bunului.

In cazul achizitionarii bunurilor introduse in tara in conditiile de mai sus, utilizatorul este obligat sa achite taxa vamala calculata la valoarea reziduala a bunului din momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare, care nu poate fi mai mica de 20% din valoarea de intrare a bunului. Termenul in cadrul caruia bunurile urmeaza sa fie restituite sau sa primeasca o noua destinatie vamala este cel convenit intre parti prin contractul de leasing, dar nu poate fi mai mare de 7 ani de la data introducerii in tara a bunului.

Subansamblurile si componentele introduse in tara de societatile de leasing in scopul producerii de bunuri care vor face obiectul unor contracte de leasing sunt exceptate de la plata taxelor vamale si a taxei pe valoarea adaugata.

Bibliografie

[1] Ordonanta nr. 51din 28/08/1997, privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, Republicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 9 din 12/01/2000

[2] Ordonanta nr. 28 din 26/01/2006 privind reglementarea unor masuri financiar-fiscale Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 89 din 31/01/2006, 652

[3] Legea nr.571din 22/12/2003 privind Codul fiscal, Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 927 din 23/12/2003

[4] Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 359 din 21/04/2006

[5] Lege nr. 31 din 16/11/1990privind societatile comerciale, republicata, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004

[6] Norma metodologica din 22/01/2004 de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind dul fiscal, Versiune actualizata la data de 02/03/2007